Acolo unde sănătatea mintală cedează locul suferinței, natura umana poate restabili definiția eșecului, potențând forța celui mai puternic motor care susține evoluția: speranța. Astfel, în mod paradoxal, când omul este supus unor presiuni destabilizatoare majore, el însuși devine, printr-un act volițional susținut, resort mobilizator de reglare și schimbare. Din această perspectivă, maladiile mentale comportă doua direcții principale de abordare: una, exterioară, obiectivă, constituită din suport medical, psihologic și/sau social și una personală, subiectivă, care ține de atitudinea față de boală și care, de cele mai multe ori este definitorie în procesul de însănătoșire.

În lupta cu tulburările psihice severe, în sistemul de sănătate se apelează în prezent la intervenții moderne și revoluționare menite să redea funcționalitatea persoanelor afectate, în grade diferite, de la stabil până la recuperat integral. Există,însă, un pachet larg de afecțiuni asociate diagnosticului principal și de efecte secundare ale tratamentelor clasice care impun măsuri auxiliare: un stil de viață sănătos, un tonus psihic pozitiv, activități recreative sau coordonate cu rol terapeutic.

Tehnicile de relaxare si tulburarile psihice severe

Tehnicile de relaxare devin un aliat puternic în diminuarea simptomelor secundare sau consecințelor tratamentului chimic, iar beneficiile nenumărate pe care le prezintă, plasează acest ritual de sănătate printre uneltele eficiente în combaterea dificulăților prezente în tabloul clinic al suferinței psihice. De asemenea, sunt calificate drept un excelent mijloc prin care se pot obține (după caz, redobândi) abilități de ordin psihic, somatic, emoțional, relațional, etc., semnificative pentru starea de confort și procesul de adaptare al individului la condiția psihiatrică.

Beneficiile tehnicilor de relaxare din cadrul tulburarilor psihice severe

Practicată cu regularitate, relaxarea poate constitui un sprijin extrem de valoros în diminuarea stresului, ordonarea gândurilor și alungarea ideilor disfuncționale. În plus, putem urmări scăderea anxietății, stărilor depresive sau reglarea somnului. De asemenea, în timp, putem obține rezultate precum reducerea migrenelor sau a durerilor musculare și articulare, reglarea presiunii sanguine, funcțiilor gastrice sau activității cardiace, iar rezultatele practicării îndelungate asociază tehnicile de relaxare cu întărirea sistemului imunitar, creșterea capacității de concentrare sau îmbunătățirea memoriei.

Cu cât patologia este mai delicată (schizofrenie, tulburare bipolară) și individul mai afectat de manifestările aferente, cu atât nevoia de autocontrol crește. “Seara, înainte de culcare, obișnuiam să stau încordată, cu capul bine ascuns între umeri, însă am învățat să utilizez metodele de relaxare pentru a mă destinde și pentru a adormi zâmbind.”, declară o membră a unui grup terapeutic de relaxare. “Îmi incep ziua cu câteva exerciții de relaxare și o gură de aer proaspăt, iar uneori fac și după-amiaza, cu sau fără muzică; mă ajută să adorm mai ușor, să mă odihnesc mai bine și să fiu mai liniștit în timpul zilei”, povestește un alt practicant.

Ce tehnici de relaxare sunt potrivite pentru astfel de tulburari?

Există o serie de tehnici potrivite persoanelor cu dizabilitati psihice, cele mai multe dintre acestea provenind din tehnici clasice de relaxare, adaptate dupa nevoile pe care le adresează. De pildă, practicarea antrenamentului autogen Schultz prezinta beneficii numeroase la nivel psihic sau somatic. Însă, persoanelor cu psihoză li se potrivește practicarea anumitor parți din intregul program, relaxarea progresivă a mușchilor, relaxarea dirijată de terapeut, relaxarea insoțita de muzică, relaxarea dirijată de un material audio înregistrat, exercițiile de respirație sau meditația activă. Se recomandă, de asemenea, în cazul practicării individuale, sesiuni foarte scurte pentru început și creșterea progresivă a duratei. Ajustările se pot face funcție de rezultatele obținute și de prescripțiile unui terapeut care poate concepe un program de exerciții adecvat fiecărui individ în parte.

Printre metodele de relaxare se înscriu și practici mai puțin structurate, dar care pot aduce la fel de multe avantaje: plimbările în aer liber, întâlnirile cu oameni dragi, mișcarea organizată, masajul, aromaterapia sau chiar somnul. În definitiv, relaxare înseamnă atenție și apreciere față de propria persoană și orice activitate care oferă o dispoziție plăcută ce destinde mușchii, mintea și / sau gândurile, promite o stare de bine prelungită și în timpul practicării altor activități. În particular, oamenii care suferă de tulburări psihice severe au nevoie de un algoritm cotidian care să includă ritualuri de detensionare ce fac diferențe majore în standardul de calitate a vieții.

Psiholog Alice Suru