Auzim frecvent afirmatia “dragostea noastra ne va ajuta sa trecem peste toate dificultatile si vom ramane mereu la fel de indragostiti ca in prima zi”. In functie de experienta noastra de viata, apreciem increderea si optimismul persoanelor, ne bucuram ca traiesc aceste clipe minunate impreuna sau le spunem scurt “ne mai vedem peste un an si vorbim atunci”.

Daca ne raportam la al doilea tip de reactie, putem deduce faptul ca, uneori, “dragostea nu este de ajuns” pentru ca o relatie de cuplu sa ramana la fel de frumoasa. Dar totusi exista si oameni care au o experienta pozitiva, pentru care viata de cuplu este o sursa de satisfactie, multumire, echilibru.

Si ne intrebam atunci ce anume face diferenta dintre un cuplu fericit si unul care ajunge la neintelegeri majore? Din nou, pot exista mai multe raspunsuri: unii cred ca norocul de a-ti gasi jumatatea, altii ca interesele si valorile comune, altii ca increderea si angajamentul.

Preocuparea pentru descoperirea “ingredientelor” care contribuie la mentinerea unei vieti de cuplu armonioase a generat multe dezbateri si a fost si este subiectul multor studii si cercetari.

Abilitatile de comunicare, negociere, de managment a situatiilor de criza – reprezinta principalele aspecte care fac diferenta intre o relatie de cuplu armonioasa, durabila si una cu divergente si dificultati de relationare.

Pe baza observatiilor asupra a cateva sute de cupluri, specialistii au enuntat cele mai frecvente erori de comunicare in cuplu:

  • “Citirea gandurilor”

Ceea ce spune partenerul este “interpretat” prin prisma propriilor credinte si a unor indicii subtile precum tonul vocii, expresia faciala, postura. Astfel, nu se ia in considerare exact ce afirma partenerul ci “ce a vrut sa spuna cu adevarat”.

Exemplu: Andrei si Ioana se pregatesc sa mearga la o petrecere; sunt in intarziere iar el ii spune “Haide ca arati foarte bine asa, nu trebuie sa iti mai faci nimic”. Interpretarea ei este “ Nici nu s-a uitat la mine cu atentie; nu il intereseaza si nu ii mai place de mine”.

  • “Concentrarea pe repetare”

Uneori, scenariile pe care le avem in minte , ne impiedica sa auzim exact ceea ce ne spune partenerul. Ne pregatim un scenariu intreg de dialog: “Eu voi spune asta si partenerul meu sigur va spune…. apoi eu voi spune…” si nu mai sunem atenti la dialog.

Exemplu: Ioana ii spune lui Andrei ca, in week-end, fiica lor va avea cursuri de arta dar acesta nu o asculta. Nici nu termina propozitia Ioana ca el incepe sa ii prezinte argumentele, deja pregatite, pentru care nu poate sa mearga cu ea, deoarece avea o intalnire cu prietenii. Daca ar fi ascultat cu rabdarea si atentie, Andrei ar fi aflat ca Ioana ii spunea acest lucru doar pentru a se consulta cu privire la programul fiecaruia, astfel incat el sa nu se supere ca merge doar ea cu fiica lor.

  • “Filtrarea”

Poti fi atent la anumite aspecte dar nu la toate. Daca observi ca partenerul nu este furios, anxios sau trist te relaxezi si acorzi o atentie scazuta continutului conversatiei.La fel, se poate sa “excluzi” lucrurile pe care nu vrei sa le auzi.

Spre exemplu, poti fi atent pana cand partenerul/partenera incepe sa povesteasca despre ce a zis mama, despre lipsa de responsabilitate, despre ce crede un amic/a in legatura cu un eveniment caruia nu ii acorzi importanta.

  • “Etichetarea”

Pe baza interactiunilor anterioare ajungi sa crezi ca partenera/ul este “egoist”, “certaret”, “prost”,  “imprastiat” si nu mai asculti cu atentie sau esti atent/a doar la aspectele care confirma “eticheta”.

Exemplu: Ioana crede despre Andrei ca este “egoist” si, atunci cand vorbeste despre el, arareori il asculta cu atentie. Procedand astfel, Ioana poate pierde informatii importante care sa o ajute sa il cunoasca mai bine iar, in timp, acest lucru sa conduca la deteriorarea relatiei.

  • “Oferirea de sfaturi”

Datorita unor caracteristici personale nu asculti pana la capat ce are de spus partenera/ul si incepi sa oferi solutii/sfaturi la problema identificata. Adesea insa, motivul pentru care partenera/ul vrea sa discute despre o problema nu este legat de nevoia de a primi un sfat.

Exemplu: Andrei incepe sa ii povesteasca Ioanei despre problemele de comunicare cu superiorii sai de la serviciu insa aceasta il intrerupe si ii spune: “Ti-am spus eu ca nu ai nici o sansa sa reusesti cu jobul asta; ar trebui sa te gandesti serios sa iti faci un CV si sa aplici pentru alt loc de munca. O sa vorbesc eu cu cineva sa te ajute”.

  • “Tendinta spre dezacord”

In multe relatii disfunctionale, cearta ajunge sa fie modul standard de comunicare. Indiferent de ceea ce spune partenera/ul reactia este exprimare a dezacordului fata de decizia/parerea celuilalt.

Exemplu: Andrei ii spune Ioanei ca l-a sunat un fost coleg de facultate si l-a invitat in oras. Ioana reactioneaza fara sa astepte sa afle daca a acceptat sau nu invitatia : “De ce i-ai raspuns la telefon; mie nu-mi place de el; te influenteaza negativ si eu nu vreau sa iesi cu el; de ce nu m-ai consultat si pe mine; asa faci tu mereu”.

 

Psiholog clinician, psihoterapeut – Elena Pana