Sa definim dependenta de tehnologie

O abordare complexa in demersul studiului unui fenomen, ne impune, adesea, pozitionarea in unghiuri diferite, care ofera perspective diferite. Astfel, ajungem sa constatam ca acelasi obiect de interes prezinta uneori caracteristici situate la poli opusi, iar trecerea dintr-o zona in alta se face printr-o linie de frontiera insesizabila si greu de definit. In ceea ce priveste subiectul adictiilor, trecerea de la consum controlat la o nevoie care se cere satisfacuta indiferent de consecinte, se realizeaza in aceasi nota: gradual si fara instiintare.

Pe lista actualizata a comportamentelor de risc se regaseste, de cativa ani deja, dependenta de tehnologie, o sora mai sofisticata si cu valente mai multe si mai pericuoase decat fosta dependenta de televizor. Este o problema sensibila care vizeaza din ce in ce mai multe categorii de oameni si care prezinta un caracter insidios: debuteaza ca o stare de fapt a vremurilor actuale – tehnologia deserveste buna desfasurare a activitatilor cotidiene profesionale, personale sau de divertisment – si sfarseste prin a deveni o conditie a omului subjugat de o necesitate mai puternica decat vointa sa.

Incercarea de a defini adictia de tehnologie se poate supune criteriilor de incadrare ale domeniului clinic. Se refera, asadar, la o “…zona comportamentelor caracterizate de acte repetate, in care predomina dependenta fata de o situatie sau un obiect material care este cautat si consumat cu aviditate.” (F. Tudose, C. Tudose, L. Dobranici – 2011). La fel ca in cazul altor dependente, cea de tehnologie implica o lipsa a constientizarii individului afectat in anumite etape ale instalarii si consolidarii consumului de risc.

Cum recunoastem aceasta adictie moderna?

Primul indiciu pe care il avem despre o persoana care sufera de aceasta problema il reprezinta renuntarea la anumite activitati care fac, in mod obisnuit, parte esentiala din viata: deplasarile fizice, intalnirile si relationarea cu persoane reale, sau contactul cu natura. Optarea pentru “ecranul magic” se transforma, treptat, intr-un mod de viata disfunctional care aduce dupa sine o serie lunga de probleme asociate de ordin fizic, psihic, comportamental sau social.

Aflam, de pilda, ca exista din ce in ce mai multi adolescenti afectati de glaucom sau miopie din cauza timpului excesiv petrecut in fata computerului sau tabletei; ca s-au deschis clinici de tratare a dependentei de gadget-uri in tari precum SUA, China, Japonia sau Marea Britanie; ca statisticile cu privire la timpul petrecut pe retelele de socializare arata ca cifrele s-au marit de trei ori fata de anul 2010; ca agresivitatea tinerilor care consuma jocuri virtuale a devenit o tema din ce in ce mai raportata de catre media, iar cazurile de crima comise din aceasta cauza s-au inmultit si ele; ca simptomele sau tulburarile psihice au crescut in numar, iar “binefacerile” tehnologiei constituie factori favorizanti sau de mentinere a acestori afectiuni; ca un cuplu a acordat timp unui joc pe computer care cerea hranirea unui copil virtual, neglijandu-si copilul biologic pana cand cel mic a murit de inanitie.

Consecinte severe pe mediu si lung

Numerosi reprezentanti din domeniul psihologiei sau neurostiintelor ofera avertismente si solutii populatiei largi, insa aceasta maladie moderna comporta doua elemente nefavorabile: multi dintre indivizii care sunt dependenti nu sunt constienti de problema pe care o au, iar cei care inteleg ca viata le-a fost afectata nu apeleaza la sprijinul specialistilor. La fel ca in cazul tulburarilor psihiatrice sau chimice, dependenta de tehnologie devine poveste tabu pentru persoanele care sunt victime, negarea reprezentand un element inerent al mecanismului instalarii adictiei: “pot sa traiesc fara smartphone-ul meu, cu toate acestea, aleg sa il tin langa mine permanent, in caz ca voi avea nevoie”, “verific des mesageria sau casuta de email, insa am controlul asupra acestui lucru”; “petrec cateva ore pe zi conectat la retelele de socializare, dar ma pot opri oricand pentru activitati mai interesante”; “stiu ca petrec prea mult timp in casa din cauza computerului, dar nu cred ca problema mea este mai grava decat a altora”.

Trecerea de la consum la “a fi consumat” de computer, televizor, tableta sau smartphone se face din lipsa constiintei asupra consecintelor potentiale. Oamenii care muncesc in fata monitorului nu sunt suficient instruiti in legatura cu nevoia de pauze si miscare a organismului, iar daca sunt informati, aleg sa se recreeze jucand un joc “nevinovat” sau sa se conecteze cu amicii de pe retelele de comunicare. Sarind peste binevenitele pauze, ei se expun excesiv luminii computerului si isi forteaza nervul optic peste masura. Postura vicioasa a corpului isi spune si ea in timp cuvantul, iar in felul acesta apar complicatii ale coloanei, ale musculaturii sau circulatiei sanguine. Nu de putine ori, oamenii suprasolicitati de timpul acordat computerului ofera o atentie redusa felului in care se alimenteaza si apar, pe termen lung complicatii ale comportamentului alimentar: obezitatea, tulburari gastrice, sau hranire insuficient de variata si sanatoasa.

Neurologii si psihologii adauga in fiecare an pe listele deja ingrijoratoare noi tipuri de complicatii. Pornesc de la simple reactii si detrese raportate, la tulburari neurofiziologice sau psihiatrice si sfarsesc cu rezultate ireversibile la nivelul sanatatii psihice si sociale. Printre acestea se numara: dispozitii sau tulburari anxioase si depresive, disfunctii ale somnului, irascibilitate, fatigabilitate cronica, afectarea memoriei de scurta sau lunga durata, apatia, atrofierea abilitatilor de relationare, afectarea dinamicii relatiilor de cuplu, agresivitatea, incetinirea activitatii cerebrale, diminuarea capacitatii de concentrare sau decizionale.

Din pacate, unul dintre segmentele de populatie afectate sever de consumul nedozat corespunzator de tehnologie este reprezentat de catre copiii incepand cu varsta anteprescolara si terminand cu adolescentii. Exista un studiu realizat in urma cu cativa ani, deja, de catre Consiliul National al Audiovizualului care arata ca 98% dintre copii prefarau sa urmareasca in timpul liber televizorul, iar 45% dintre acestia doreau jocuri pe computer. Astazi, studiile actualizate releva ca atunci cand sunt nesupravegheati, copiii cu varste cuprinse intre 7 si 14 ani pot petrece 3 pana la 8 ore pe zi jucandu-se pe smartphone, tableta, laptop sau computer.

Copiii sunt deja victime ale dependentei de gadgeturi

Este cu atat mai alarmant subiectul atunci cand vine vorba despre copii, intrucat acestia nu si-au definitivat dezvoltarea biologica, psihica si sociala, iar excesul de timp petrecut in fata ecranului este definitoriu pentru modul in care cei mici se contureaza in procesul de crestere si desavarsire a structurii de personalitate. Se vorbeste in prezent despre o categorie larga de rezultate negative ale petrecerii excesive de timp cu device-urile avansate, prezente in randul copiilor: tulburari de comportament, probleme de comunicare, de intelegere sau adaptare, aparitia sindromului ADHD, achizitii sarace de limbaj sau abilitati scazute de realizare a sarcinilor scolare, probleme de integrare in comunitati si grupuri noi, imaginatie creatoare scazuta, performante scolare slabe. S-a constatat ca apar din ce in ce mai des printre adolescenti si afectiuni organice datorate radiatiilor excesive ale telefoanelor mobile.

Jocurile traditionale cu alti copii, lectura, activitatile in aer liber si sportive sunt optiuni neatractive pentru multi dintre copiii care sunt lasati sa petreaca timp la discretie pe canalele TV care captiveaza cu filme sau desene animate, cu jocuri cu teme agresive sau in comunitatile virtuale de pseudosocializare. Iluzia conectarii online cu alti copii de varste apropiate dezvolta la adolescenti o nevoie care cere din ce in ce mai multa hrana, ii alieneaza in viata reala si ii transforma in viitori adulti cu probleme psiho-emotionale greu de reparat.

Neurocercetatorii vorbesc despre efectul hipnotic care se declanseaza la nivelul creierului atunci cand urmarim fara moderatie filme sau emisiuni de televiziune, cand jucam jocuri care furnizeaza imagini si informatii stereotipe si repetitive sau atunci cand apelam la networking-ul virtual. Creierul isi incetineste activitatea cerebrala beta asociata starii de veghe, ajungand sa pulseze din ce in ce mai rar, pana cand ajunge in frecventa alfta sau teta, specifica starii de relaxare sau somn. In acest proces, activitatea neuronala se muta predominant in emisfera dreapta cerebrala care este responsabila cu raspunsurile emotionale, emisfera stanga fiind privata timp de ore intregi de posibilitatea de a reactiona la capacitate crescuta. Se petrece, in timp diminuarea gandirii critice, rationale si a reactivitatii cortexului, fapt ce permite patrunderea informatiei nefiltrate direct in subconstient.

Recomandarile specialistilor legate de solutia optimizarii timpului acordat dispozitivelor tehnologice acopera zone de interes precum: varsta potrivita de la care copiii sunt pregatiti sa devina consumatori, timpul optim pe care il putem investi in aceste preocupari, semnalmentele unui posibili debut de adictie, strategii de prevenire a dependentei pentru categorii variate de varsta si masuri de combatere a problemelor aferente instalate. Cu toate acestea, insa, repercusiunile imbratisarii acestor obiceiuri evoluate par sa escaladeaze odata cu trecerea timpului.

Se contureaza o perspectiva rupta din scenariile science-fiction in care omul, fostul detinator al ustensilelor tehnologice, devine sclavul masinilor inteligente. Lupta rasturnarii acestui raport de putere este inca la inceput, la fel ca si necesitatea care a determinat-o. Procesul evolutiv a pus de nenumarate ori specia umana in fata exercitarii celei mai pretioase calitati necesara supravietuirii: adaptarea. In contextul dat, adaptarea invita la o directie dubla de actiune: in primul rand, o lupta in sensul constientizarii in randul maselor si accesarea cat mai multor resurse in acest scop si inca o lupta cu sustinatorii si beneficiarii de la diferite niveluri ai implementarii “matrix”-ului otravitor.

Psiholog – Alice Suru